Poesia : “Arrivò la primavera!” (di Jerry Scalici)

 

 

Poesia : “Arrivò la primavera!” (di Jerry Scalici) ***

“Finalmente arrivò la primavera!”,
esclamò tuttu priatu, mastru Pansera.

Grapì li pirsiani pi canciari aria, cu li purmuna spanzi,
e stinnennu li vrazza o celu a tipu pupu tiratu chi lazza,
un cafè cavuru misu ‘n tazza si biveva, dannu na taliata a destra e a manca.

Di lu finistruni s’avia affacciatu quannu…
vitti passari na straniera, di la strata longa, ri dda ‘nfunnu!

Cu l’occhi a trigghia a taliava a maravigghia:
nsoccu sa’ di sta carusa ca ti pari assai curiusa?

Lu cafè cchiu bullenti ni la vucca ci vugghìa,
un focu nta lu cori e cu li gammi ritti in punta e peri,
l’assicutò cu lu sguardu, finu a la casa du varberi.

“Lassa stari, nun ti po’ maritari,
l’aceddi ormai arrivaru e tu nun sai vulari!”

“Va dunaci denzia a na fimmina avvenenti:
speci pi tia ca si stupitu,’gnuranti e nenti pusseri…”
accussì si cunurtava di sulu e sulu, abbacannusi certi mali pinseri.

“Finalmente arrivò la primavera!”,
avià esclamatu tuttu priatu, mastru Pansera.

Pi tutti l’anni passanu e si tu nun ti decidi,
t’arrestanu sulu i ricordi d’aieri,
quannu nun vulisti ed ora vecchiu e sularinu arristasti!

Vai allo Shopping ricevi subito un Buono Sconto del 10% di Benvenuto!